„NE-AM PROPUS CA DAMILA, IN URMATORII 5 ANI SA FIE CUNOSCUTA IN EUROPA DE EST. ACESTA ESTE OBIECTIVUL NOSTRU”
10.08.2018 in Damila in presaDan Niţu, directorul general al SC Damila SRL, liderul naţional al importului de metale şi plasarea lor pe piaţa din România: „Ne-am propus ca Damila, în următorii 5 ani să fie cunoscută în Europa de Est. Acesta este obiectivul nostru”
Domnule Dan Niţu, în urma rezultatelor obţinute în 2009, firma Damila a fost desemnată de către Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea drept cea mai bună firmă a judeţului. În afara faptului că această distincţie reprezintă o mândrie, cât de mult vă obligă acest lucru?
Teoretic, noi din 2008 am fost cea mai bună firmă vâlceană, dar conjuctura a făcut de asemenea manieră ca noi să nu fim cei desemnaţi. Cred că într-un fel, a fost făcură o recunoaştere a meritelor noastre, chiar de două ori la rând. Pentru că într-adevăr, Damila nu mai este o firmă locală, ci una naţională, zic eu. Succesul nostru a fost pentru că în 2003 ne-am decis să ne orientăm spre o piaţă naţională, şi am început cu Bucureşti, Timişoara, Craiova, Slatina. În 2009, obiectivul nostru era să deschidem şi la Cluj, dar a venit criza şi ne-am oprit. Sucesul a fost reprezentat de faptul că ne-am ţinut de treabă, de materialele de construcţii, noi apărând pe piaţă încă din 1992 şi suntem şi acum cu acelaşi obiect de activitate principal iar celelalte activităţi complementare pe care le avem, o alimentară, ceva transporturi, o pensiune, sunt lucruri foarte mici şi reprezintă doar 1-2% din cifra noastră de afaceri. Deci, este foarte important să fii consecvent şi să gândeşti pe termen lung asupra a ceea ce vrei să faci. La anul, în 2012, firma Damila împlineşte 20 de activitate şi o să fie evenimentul judeţului Vâlcea. Referitor la obligaţiile pe care le aduce câştigarea acestei distincţii, obligaţia începe din momentul când te apuci să faci afaceri, pentru că eşti obligat tot timpul. Nu este ca şi în politică sau în funcţii publice, aici tot timpul eşti obligat, pentru că nu aşteaptă nimeni să te dezvolţi tu sau să-şi facă cineva loc. Trebuie ca tu să fii cel mai bun, „prin noi înşine”, aşa cum zice deviza liberală. Noi trebuie să gândim astfel încât să fim cu un pas înaintea nu a firmelor din ţară, ci a multinaţionalelor. Problema lui Damila este acum companiile multinaţionale. Deci, în 2008, 2009, deja ne-am gândit cum să facem să mărim marja noastră comercială şi să producem o parte din ceea ce vindem noi. Astfel, din 2008, suntem producători de plasă sudată, de betoane, din 2009 producători de ţiglă metalică, o investiţie care se ridică la aproximativ 2,5 milioane de euro. Anul acesta vrem să mărim capacitatea de producţie la plasă sudată de la 500 de tone şi să ajungem la 1.500 de tone, investind pentru acest lucru peste 1 milion de euro, plus sistemul pluvuial pe care îl aveam ca ţintă pentru 2011, dar care va fi din 2012.
Ni s-a aprobat realizarea unui centru de expoziţii, chiar aici în curtea noastră, unde vom investi suma de 1,7 milioane de euro
Puteţi să creionaţi în câteva idei planul pe care aveţi în minte pentru dezvoltarea firmei Damila pentru anii 2011 şi 2012. Spre ce anume v-aţi propus să vă axaţi?
Am avut grijă în primul rând să nu fim foarte îndatoraţi, să avem lichidităţi şi să fim credibili pentru bancă, pentru că ea este partenerul şi finaţatorul nostru. Acum, şi sunteţi primii cărora le spun, ni s-a aprobat pe o altă firmă de-a noastră realizarea unui centru de expoziţii, chiar aici în curtea noastră, unde vom investi suma de 1,7 milioane de euro, sumă care este aprobată, dar lucrările le vom începe mai târziu. Credem că la anul, în ciuda crizei care traveresază România acum, o să ieşim din ea, timid, graţie şi alegerilor care vor da şi un pic de impuls, care nu stiu cât de bun va fi, pentru că nu va fi un impuls natural al pieţei, ci doar unul forţat, dar pe care noi trebuie să avem grijă să-l fructificăm. Damila are grijă să se dezvolte pe orizontală şi să să-şi păstreze o piaţă, iar pentru 2011, 2012 orientarea noastră este spre piaţa externă, spre export. În 2010, am început timid să exportăm în Ungaria produse metalurgice, iar de anul aceasta exportăm şi o parte din ceea ce producem noi, respectiv ţigla metalică şi plasa sudată. Pe lângă asta, timid, dar destul de organizat, o să începem şi cu investiţii în agricultură, sector unde este mare nevoie de intervenţie, în special pentru colectarea de legume şi fructe, respectiv loturi experimentale de grâu, porumb. Totodată, vrem să avem o relaţie mai apropiată pe achiziţii cu tot ceea ce înseamnă zona colegiului Bălceşti.
Damila lucrează pe un sector de activitate dificil, cel al materialelor de construcţii. Cum s-a dezvoltatat în ultima perioadă această piaţă, pentru că, această criză care a lovit România a afectat-o serios?
Începând cu 2008, piaţa materialelor de construcţii şi construcţiile este piaţa care a căzut cel mai mult. Dacă ea până atunci crescuse cel mai mult şi a avut un rol, important în dezvoltarea economică 2005-2008, rezultatul ulterior a fost de o cădere fantastică, în care riscul de neîncasare, şi de piaţă a crescut, în timp ce a scăzut preţul materialelor de construcţii, şi la metale în special. Dar, noi, în cei 3 ani în care această piaţă a scăzut cu aproximativ 60%, Damila a scăzut cifra de afaceri cu doar 20%. Deci, noi suntem destul de bine, putând să controlăm căderea acesta destul de bine. Plus că firma Damila a reuşit ca în această perioadă să dea înapoi băncilor o parte din creditele contractate. Practic, ultimii 3 ani de zile au fost de a da creditele înapoi şi nu de a lua altele. Considerăm că noi ne-am descurcat bine pe o perioadă foarte grea, cu toate că riscul de neîncasare a fost foarte mare. Am evitat foarte mult, şi înainte de criză şi mai ales în timpul ei să lucrăm cu banii de la stat, cu bugetarii, care din punctul nostru de vedere sunt ori foarte controlaţi, ori de la care nu se poate încasa la timp. Cifra de afaceri a firmei Damila este alcătuită în proporţie de 99% din contractele cu firmele private, având sub 1% contracte cu statul. Dovadă că dezvoltarea noastră a fost constantă şi fără a avea probleme în această situaţie de criză.
Guvernul (...) trebuia să se împrumute şi să 3-4 miliarde de euro pentru a da aceşti bani la co-finanţări şi să dea drumul la lucrările foarte mari
Dacă tot aţi adus aminte de statul român, care credeţi că ar trebui să fie măsurile pe care actualul Guvern ar trebui să le adopte pentru revenirea şi impulsionarea afacerilor?
Eu am spus încă de la începutul apariţiei crizei în România că prima dată Guvernul cum s-a împrumutat să dea pensiile şi salariile, trebuia să se împrumute şi să 3-4 miliarde de euro pentru a da aceşti bani la co-finanţări şi să dea drumul la lucrările foarte mari, începând cu cele de infrastructură. Astă era primul pas care trebuia făcut încă din 2009, acum fiind deja târziu. Atunci se puteau prelua şomerii, li se putea da de lucru, putându-se plăti impozite, CAS-uri, fără a se mai ajunge la convulsiile sociale de azi. Chiar şi acum ar trebui făcut acest lucru, dar, din păcate grija guvernanţilor a fost cum să contoleze aceşti bani, nu cum să le dea drumul în piaţă pentru a se putea mişca lucrurile aşa cum trebuie. Cu cât controlezi mai mult aceşti bani, ai şansa ca aceste fonduri să nu ajungă unde este cu adevărat nevoie şi eventual doar în Eleveţia. Cam astea sunt greşelile foarte mari care au fost făcute de Guvern, care au vrut să controleze banii.
Cum vede omul de afaceri Dan Niţu evoluţia economică în următorii 2 ani a României, mai ales că urmează alegerile locale şi generale în 2012?
Cred că urmează o perioadă destul de grea pentru că noi, a făcut greşeli mari, una că nu am dat drumul la lucrări, şi a două că nu am ştiut să ne facem lobby internaţional şi chiar dimpotrivă, am făcut greşeli fantastice şi am îndepărtat investitorii din România. O a treia greşeală este că nu am avut grijă ca impozitele noastră să fie mai mici şi plătite de cât mai multe persoane. Am avut grijă să facem numai să facem restructurări, şi asta s-a întors asupra noastră, pentru că cei care ne guvernează nu au nici un fel de treabă, ei şi-ai pus la punct treburile lor, şi ţara au dus-o unde au dus-o, adică ţara cu cea mai mare cădere economică din Europa. Eu văd că am avea o şansă dacă ne-am mobiliza puţin pe ceea ce înseamnă economie, export, pentru că e o perioadă foarte bună. Problema este că şi aici trebuie avută mare grijă, pentru că şi în domeniul meu de activitate s-au făcut nişte contracte bune pe 2010 şi 2011 în special, dar la preţuri foarte mici. Or, toţi cei care au făcut contracte, nu şi-au dat seama că piaţa, cel puţin a metalului este în creştere. Eu simt că anul acesta, multe firme care mergeau bine şi făceau export, vor avea pierderi, pentru că nu avut informaţia şi au făcut contracte pe termen lung, ceea ce este o mare problemă, iar la export trebuie să te ţii de contract. Piaţa este foarte volatilă la metale şi nu are predictibilitate. Avem noroc că avem nişte exporturi frumuşele, zic eu şi pentru următorii 2-3 ani, dacă ne mobilizăm bine pe agricultură, chiar putem avea o şansă, pentru că se prevede o criză a produselor agricole, deşi, din punctul meu de vedere aceste produse ar trebui să aibe TVA maxim 5%, astfel evaziunea fiscală o să fie incredibil de mare.
Câte de greu a fost pentru Damila dă ajungă la ora actuală al doilea mare jucător la nivel naţional pe piaţa materialelor de construcţii şi a produselor metalurgice?
Damila este într-adevăr numărul 2 în piaţa produselor metalurgice, cifra noastră de afaceri reprezentând în proporţie de 80% vânzarea de metale. Restul de 20% reprezintă vânzarea materialelor de construcţii. După ce înseamnă importul de metale şi plasarea lor pe piaţa din România, Damila este numărul 1. Suntem numărul 1 şi la capitolul firme care preiau metalele din ţară şi o plasează tot în ţară. Noi avem şansa destul de mare să ajungem numărul 1 în următorii 2 ani de zile în România. Totodată, ne-am propus ca Damila, în următorii 5 ani să fie cunoscută în Europa de Est. Acesta este obiectivul nostru.
sursa: www.ramnic.ro