Printre „Supravieţuitorii crizei”, care au transmis mesaje referitoare la criteriile privind modul în care poate fi depaşit acest moment extrem de dificil pentru ecomomia românească, s-a numărat şi Dan Niţu, managerul companiei Damila.

„De «Prima casă» au beneficiat doar băncile şi proprietarii de locuinţe vechi”  

Campania „Cum să supravieţuim în 2010. Ghid de prim ajutor economic” continuă cu Dan Niţu, proprietarul unuia dintre cei mai mari comercianţi de materiale de construcţii, Damila Râmnicu-Vâlcea, care spune că „Prima casă” a adus beneficii doar pentru bănci şi proprietarii de locuinţe vechi. El susţine că statul ar trebui să renunţe la ideea recuperării TVA de la persoanele fizice care au construit pe persoană fizică şi să încurajeze mai mult capitalul autohton aflat în faţa riscului de a fi înlocuit de multinaţionale.

„Financiarul“: Cât de mult credeţi că vor contribui programele guvernamentale - „Prima casă” - la relansarea pieţei imobiliare şi a materialelor de construcţii? Ce le lipseşte sau din contră le prisoseşte unor astfel de programe? 

Dan Niţu: Părerea noastră despre efectele programului „Prima casă“ este rezervată. Programul a avut de la început mai multe deficienţe „organizatorice - logistice“, astfel încât mulţi cumpărători şi vânzători l-au primit cu neîncredere. Dacă programul ar fi fost analizat înainte de lansare, acesta ar fi produs efecte încă de anul trecut şi poate şi în acest an, însă momentul a fost pierdut, şi astăzi, în 2010, avem o ţară mai săracă, un şomaj mai mare şi o presiune a factorilor psiho-sociali mult mai puternică, ceea ce descurajează accesarea programului.

Din păcate, până în prezent, de acest program au beneficiat într-o măsură foarte mică atât constructorii care au construit până la sfârşitul anului 2009 (efect redus asupra îmbunătăţirii lichidităţilor societăţilor de construcţii care au demarat proiecte imobiliare înainte de criza financiară, aceştia fiind în continuare blocaţi), cât şi constructorii care vor să demareze un proiect imobiliar nou pentru că există un deficit de timp între momentul accesării programului şi termenul de finalizare a proiectului nou (deocamdată, durata programului nu este certă, acesta are astfel efect redus asupra creării de noi locuri de muncă şi a stimulării cererii pe orizontală). Până în prezent, de beneficiile acestui program s-au bucurat proprietarii de locuinţe vechi şi industria bancară, din păcate însă efectele raportate la industria construcţiilor şi a materialelor de construcţii sunt nesemnificative.

Care credeţi că este segmentul imobiliar cu cel mai mare potenţial de revenire: rezidenţial, birouri, comercial, industrial, terenuri sau investiţii şi de ce? 
Cel mai mare potenţial de revenire îl are sectorul comercial (în oraşe mai mici), urmat de sectorul rezidenţial destinat clasei de mijloc (segment care se bucură de o oarecare stabilitate financiară în condiţiile actuale). Nu vor lipsi investiţiile generate de îmbunătăţirea logisticii societăţilor „supravieţuitoare” în vederea creşterii indicatorilor de eficienţă ai acestora (investiţii care vor genera reduceri de costuri în perioadele următoare).

Cum s-a adaptat piaţa materialelor de construcţii la noua realitate din piaţa imobiliară? Cele două pieţe vorbesc aceeaşi limbă pentru a depăşi mai uşor criza? 

Din cauza scăderii preţurilor, piaţa materialelor de construcţii pune în prezent o mare presiune pe piaţa imobiliară. Realizarea unei investiţii în acest an este cu aproximativ 40% mai ieftină decât o investiţie similară făcută în anii precedenţi. Există practic un „conflict” între cele două pieţe: piaţa imobiliară existentă, sufocată de oferte, şi piaţa materialelor de construcţii care presează apariţia unei „noi pieţe imobiliare”. 
 

15.03.2010
Sursa: financiarul.com